Pământul este singura planetă despre care suntem siguri că poate susține o specie avansată din punct de vedere tehnologic, dar s-a acordat puțină atenție posibilității ca, de-a lungul a 4.5 miliarde de ani, lumea noastră să fi produs mai multe civilizații industrializate.
Climatologul Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, împreună cu Adam Frank, un om de știință de la Universitatea din Rochester, au decis să investigheze această presupunere și au scris împreună un articol denumit „Ipoteza siluriană: ar fi posibilă detectarea unei civilizații industriale în evidența geologică?”
Termenul „Silurian” a fost împrumutat din seria de science fiction britanică „Doctor Who„, care se referă la o rasă reptiliană care a trăit pe Pământ cu milioane de ani înainte de apariția propriei noastre societăți.
Publicată în Jurnalul Internațional de Astrobiologie, lucrarea descrie tipul de semnătură pe care o specie competentă din punct de vedere tehnologic o poate lăsa în urmă. Schmidt și Frank folosesc urmele proiectate ale antropocenului, epoca actuală în care activitatea umană influențează procesele planetare, cum ar fi clima și biodiversitatea, ca ghid pentru ceea ce ne-am putea aștepta de la alte civilizații.
Merită să ne amintim că este puțin probabil ca orice structură revelatoare masivă să rămână conservată pe parcursul a zeci de milioane de ani de activitate geologică, acest lucru se aplică atât civilizației umane, cât și oricărui posibil precursor „silurian” de pe Pământ.
În schimb, Schmidt și Frank propun căutarea unor semne mai subtile, cum ar fi produse secundare ale consumului de combustibili fosili, evenimente de extincție în masă, poluarea plastică, materiale sintetice, sedimentarea întreruptă a dezvoltării agricole sau a defrișărilor și izotopii radioactivi potențial determinați de detonațiile nucleare .
„Cu adevărat trebuie să te scufunzi în multe domenii diferite și să aduni ceea ce poți vedea” spuse Schmidt. „Implică chimie, sedimentologie, geologie și toate aceste alte lucruri. Este cu adevărat fascinant ”, el a adăugat.
Ecuația lui Drake
Articolul oamenilor de știință leagă ipoteza siluriană de Ecuația lui Drake, care este o abordare probabilistică a estimării numărului de civilizații inteligente din Calea Lactee, dezvoltată de celebrul astronom Frank Drake în 1961.
Una dintre principalele variabile din ecuație este timpul în care civilizațiile sunt capabile să transmită semnale detectabile. Un motiv propus pentru a nu putea intra în contact cu o specie extraterestră este că această variabilă a duratei de timp poate fi extrem de scurtă, fie pentru că civilizațiile avansate din punct de vedere tehnologic se autodistrug, fie pentru că învață să trăiască în mod durabil în lumea lor natală.
Potrivit lui Schmidt, este posibil ca perioada detectabilă a unei civilizații să fie mult mai scurtă decât longevitatea sa reală, deoarece noi, umanitatea, nu putem dura mult făcând genul de lucruri pe care le facem. Ne oprim pentru că ne-am înșelat sau am învățat să nu.
Oricum, explozia de activități, risipa și cantitățile masive de piste reprezintă, de fapt, o perioadă de timp foarte scurtă. Poate că s-a întâmplat de un miliard de ori în Univers, dar dacă ar dura doar 200 de ani de fiecare dată, nu l-am observa niciodată.
Ipoteza siluriană
Aceeași logică este valabilă și pentru orice civilizații anterioare care ar fi putut apărea pe Pământ, doar pentru a se prăbuși în ruine sau pentru a reduce activitățile care îi amenință viața utilă. Există cu siguranță câteva lecții nu atât de subtile pe care oamenii le pot trage din această cale bifurcată care este, la urma urmei, o versiune industrială a vechii mantre evolutive: adaptați-vă sau muriți.
Aceasta, pentru Schmidt și Frank, este una dintre temele centrale ale ipotezei siluriene. Dacă putem reflecta asupra posibilității că nu suntem primii terani care produc o civilizație avansată din punct de vedere tehnologic, poate putem aprecia mai bine precaritatea situației noastre actuale
„Ideea despre locul nostru în Univers a fost această îndepărtare progresivă a noastră de studiu”, a spus Schmidt, citând credințe învechite, precum modelul geocentric al Universului. „Este ca o retragere treptată dintr-o viziune total egocentrică, iar ipoteza siluriană este cu adevărat doar o modalitate suplimentară de a face acest lucru.”
„Trebuie să fim obiectivi și deschiși la tot felul de posibilități, dacă putem vedea ceea ce Universul ne oferă cu adevărat” A conchis Schmidt.
