Hadj Mohammed Mesfewi, numit și „Arhi-ucigașul din Marrakech”, a fost un criminal în serie marocan care a ucis cel puțin 36 de femei.
Hadj Mohammed Mesfewi a locuit pe străzile înguste din Marrakech, vechea Medina. Reputația lui nu era bună în societate, deoarece toată lumea știa despre el că a ucis una sau mai multe persoane undeva și cumva a scăpat.
La începutul anilor 1900, zeci de femei au dispărut din localitatea lui Mesfewi și s-a raportat că el se afla în spatele disparițiilor bruște și ciudate. Mai târziu, în 1906, s-a descoperit că Hadj Mohammed Mesfewi a fost creierul și autorul unei serii de crime care au provocat disparițiile ciudate.
Mesfewi a lucrat ca cizmar și comerciant. Sprijinit de o femeie de 70 de ani pe nume Annah Rahali, el a invitat femeile să mănânce, le-a drogat și le-a ucis în somn. Annah a fost capturată și supusă torturii de către una dintre familiile victimei pentru a obține o mărturisire.
Annah a dezvăluit toate crimele pe care Mesfewi le-a făcut de-a lungul anilor. 26 de cadavre mutilate cu un pumnal au fost găsite îngropate sub magazinul lui Mesfewi, în timp ce celelalte zece au fost descoperite pe o altă proprietate pe care o deținea. Și-a jefuit multe dintre victime pentru a se îmbogăți. Annah a murit în aceeași zi din cauza torturii publice.
Mesfewi a fost găsit vinovat și condamnat. Execuția lui din 2 mai 1906 trebuia să fie făcută prin crucificare, dar din moment ce diplomații străini considerau această metodă prea brutală, Mesfewi a fost zidit pe 11 iunie 1906, în Marrakech. Plângea și țipa și a murit două zile mai târziu în zid. Annah murise și ea din cauza torturilor publice.
Această formă de pedeapsă se numește „Immurement”, care înseamnă literal „zid în” în limba latină, este o formă de închisoare, de obicei până la moarte, în care o persoană este plasată într-un spațiu închis, fără ieșiri. Aceasta include cazurile în care oamenii au fost închiși într-o închisoare extrem de strânsă, cum ar fi într-un sicriu.
Când imurirea este folosită ca mijloc de execuție, prizonierul este lăsat pur și simplu să moară de foame sau deshidratare. Această formă de execuție este diferită de a fi îngropată de vie, în care victima moare de obicei prin asfixiere.
