Le ofoofogia le mauaina o se vaʻa Viking e 20 mita le umi i Nouei e faʻaaoga ai le georadar!

Ua fa'ailoa mai e le radar o lo'o tu'ia i le eleele le auivi o se va'a Viking i totonu o se faupu'ega i sautesisifo Nouei lea sa manatu muamua e gaogao.

O le Viking Age o se vaitau o tala faasolopito ua ufitia i mealilo ma talatuu, ma le tele o mea tatou te iloa e uiga i ai e faʻavae i luga o mea taua na maua i le tele o tausaga. Talu ai nei, o se suʻesuʻega o le radar i le eleele o se tanuga i Nouei ua faʻaalia ai se mea ofoofogia na maua: o toega o se falelauasiga vaʻa.

Fa'ailoga mai su'esu'ega georadar fa'atasi ai ma le va'aiga o le fa'aputuga na fa'ailoa mai. E mafai ona iloa atu i matu sasa'e o le ogatotonu o le faupu'ega se fa'alavelave fa'aletonu, e pei o se va'a.
Fa'ailoga mai su'esu'ega georadar fa'atasi ai ma le va'aiga o le fa'aputuga na fa'ailoa mai. E mafai ona iloa atu i matu sasa'e o le ogatotonu o le faupu'ega se fa'alavelave fa'aletonu, e pei o se va'a. © Falemataaga o ākeoloki, Iunivesite o Stavanger

Na maua e tagata suʻesuʻe i le eleele se vaa Viking matagofie e 20 mita le umi i le taimi na eliina ai le tuugamau o Salhushaugen i Karmøy i Western Norway. I le taimi muamua, sa talitonu le faupuega e gaogao, ae o lenei suʻesuʻeina o le eleele ua suia ai mea uma. O lenei sailiga fiafia e faʻamalamalamaina ai falelauasiga Viking ma o latou talitonuga i le olaga mulimuli.

O le mauga na muamua suʻesuʻeina i le silia ma le seneturi talu ai e le tagata suʻesuʻe o mea anamua, o Haakon Shetelig, peitaʻi, o suʻesuʻega i lena taimi na faʻaalia ai e leai se faʻamaoniga e taʻu mai ai o se vaa na tanumia i totonu. Na eli muamua e Shetelig se tuugamau o Viking mauoa na latalata ane, lea na maua ai Grønhaugskipet, faapea foi ma le lauiloa o le vaa Oseberg - o le lalolagi sili ona tele ma sili ona lelei le faasaoina o Viking vaa - i le 1904. I Salshaugen na ia maua ai na o le 15 suo laupapa ma nisi o aū.

Na eli e Haakon Shetelig le mauga o Salhushaugen i le 1906 ma le 1912.
Na eli e Haakon Shetelig le mauga o Salhushaugen i le 1906 ma le 1912. © Falemataaga a le Iunivesite o Bergen (CC BY-SA 4.0)

E tusa ai ma le tala a le tagata suʻesuʻe o le eleele o Håkon Reiersen mai le Iunivesite o Stavanger's Museum of Archaeology, na matua le fiafia Haakon Shetelig ona e leʻi toe suʻesuʻeina le faupuega. Ae ui i lea, e foliga mai, e leʻi lava le eliina e Shetelig.

Pe tusa o le tausaga na muamua atu, ia Iuni o le 2022, na filifili ai tagata suʻesuʻe i tala eli e suʻesuʻe le nofoaga e faʻaaoga ai le radar-penetrating radar e taʻua foi o le georadar - o se masini e faʻaogaina ai le leitio e faʻafanua mea o loʻo i lalo ifo o le eleele. Ma faauta ma faauta - sa i ai le otootoga o se vaa Viking.

Na filifili le au su'esu'e i le eleele e fa'alilolilo a latou mea na maua se'ia mae'a a latou su'ega ma su'esu'ega ma maua atili le mautinoa e uiga i mea na latou maua. “O faailoilo o le georadar o loo faaalia manino mai ai foliga o se vaa e 20 mita le umi. E fai lava si lautele ma e pei o le vaa o Oseberg,” o le tala lea a Reiersen.

Mai le suʻesuʻeina o tala eli o le tanuga o Oseberg e lata ane i Tønsberg (100 km i sautesisifo o Oslo, Nouei) i le 1904. O le mea na maua e aofia ai se Viking Vaa (le Oseberg Ship), le tele o mea laupapa ma uʻamea, ie ma e oʻo lava i manu taulaga na faʻaaogaina e fai ma taulaga. i fafine tanu e toalua.
Mai le suʻesuʻeina o tala eli o le tanuga o Oseberg e lata ane i Tønsberg (100 km i sautesisifo o Oslo, Nouei) i le 1904. O le mea na maua e aofia ai se Viking Vaa (le Oseberg Ship), le tele o mea laupapa ma uʻamea, ie ma e oʻo lava i manu taulaga na faʻaaogaina e fai ma taulaga. i fafine tanu e toalua. © Wikimedia Commons

O le va'a o Oseberg e tusa ma le 22 mita le umi ae na'o le 5 mita le lautele. E le gata i lea, o faailo e pei o se vaa o loʻo tuʻuina i le ogatotonu o le faʻaputuga, i le mea tonu lava na tuʻu ai le falelauasiga. O le mea lea e ta'u mai ai e moni lava, o le vaa tanu.

O le vaʻa e foliga tutusa ma se vaʻa Viking e taʻua o le Storhaug ship, lea na maua i Karmøy i le 1886. O lenei mauaina na fesoʻotaʻi ma isi mea na maua mai le eliina.

“Na maua e Shetelig se papa maa lapotopoto tele i Salhushaugen, atonu o se ituaiga o fata faitaulaga e faaaoga mo taulaga. Na maua foi se papa e tutusa lelei i le faaputuga Storhaug, ma o le mea lea e fusia ai le vaa fou i le vaa Storhaug i le taimi, "o le tala lea a Reiersen.

O le tanuga o le vaa o Storhaug e pei ona foliga mai i le 779.
O le tanuga o le vaa o Storhaug e pei ona foliga mai i le 779. © Eva Gjerde / Falemataaga o ākeoloki, Iunivesite o Stavanger | Faʻaoga Lelei

Faʻafetai i lenei suʻesuʻega ofoofogia, Karmøy, lea sa avea ma nofoaga autu o le malosi mo le silia ma le 3000 tausaga i luga o le itu i saute sisifo o Nouei, ua mafai nei ona mitamita i le umiaina o vaʻa Viking e tolu.

O le va'a Storhaug na fa'aigoaina i le 770 TA - ma sa fa'aaogaina mo se falelauasiga i le sefulu tausaga mulimuli ane. O le va'a Grønhaug na tusia i le 780 TA - ma na tanumia i le 15 tausaga mulimuli ane. O le faʻaopoopoga talu ai nei, o le vaʻa Salhushaug e leʻi faʻamaonia ma faʻaigoaina, ae o tagata suʻesuʻe suʻesuʻe e manatu o lenei vaʻa e mai le tuai o le 700s.

O lo'o fuafua le au su'esu'e i tala eli e fai se su'ega fa'amaonia, e su'esu'e ai tulaga fa'apea fo'i ma le maua o se tafaoga fa'apitoa. “O le mea ua tatou va’ai i ai e na’o foliga o le va’a. A matou tatalaina, atonu matou te iloa e le tele se vaega o le vaʻa e faʻasaoina ma o mea o totoe ua na o se faʻailoga, "o le tala lea a Reiersen.

I aso ua mavae, i se taimi umi a o lumanaʻi le eliina a Shetelig, o le mauga o Salhushaug sa i ai se taamilosaga mataʻina e tusa ma le 50 mita ma se maualuga maualuga o le 5-6 mita. E ui o le tele o ia mea ua faʻaitiitia i le aluga o taimi, ae o loʻo tumau pea le toega o le mauga ma ua manatu o se vaega sili ona mataʻutia o le faupuʻega. Fai mai Reiersen o lo'o iai pea i luga o le mauga ni mea e le'i maua.

O fa'aputuga tanuga va'a Viking e tolu i Karmøy.
O faʻaputuga tanuga o vaʻa Viking e tolu i Karmøy. © Falemataaga o Archaeology, Iunivesite o Stavanger

E tusa ai ma le tala a Reiersen, o le i ai o ni tuugamau se tolu Viking i Karmøy ua fautua mai ai o le nofoaga lea o uluai tupu Viking. O falelauasiga o Oseberg ma Gokstad, o nofoaga taʻutaʻua o vaʻa Viking, na maua i le tusa ma le seneturi talu ai ma e tusa ma le 834 ma le 900, i le faasologa.

Fai mai Reiersen e leai lava se isi fa'aputuga o tanuga o va'a e sili atu nai lo le tele o lenei fa'aputuga fetu. O lenei nofoaga patino o le totonugalemu lea o suiga suiga i le amataga o Viking Age. Fai mai Reiersen o le tu masani o tuugamau vaa Scandinavian na muai faavaeina iinei, ma mulimuli ane faʻateleina i isi vaega o le atunuʻu.

O tupu faaitulagi o ē na pule i lea vaipanoa na pulea le felauaiga o vaa i le talafatai i sisifo. Na faamalosia vaa e folau i le vaapiapi o Karmsund i le mea sa taʻua o Nordvegen - le ala i matu. O le amataga foi lea o le igoa o le atunuu, Norway.

O tupu na tanumia i totonu o vaa Viking e tolu o Karmøy o se vaega malosi, i se vaega o Nouei lea na malosi le malosi mo le faitau afe o tausaga. O le nuu o Avaldsnes i Karmøy o le fale o le Viking King Harald Fairhair, na taʻua i le tuufaatasia o Nouei i le tausaga 900.

O le faupuega o Storhaug e leʻi faoa lava, o le tala lea a Håkon Reiersen, tagata suʻesuʻe i le eleele. Matou te iloa lenei mea ona o le matauina i le taimi o suʻesuʻega i le 1880s, ae ona o le tele o mea taua na maua - e pei o lenei mama auro ma se seti mataʻina o taʻaloga e faia i tioata ma amber.
O le faupuega o Storhaug e leʻi faoa lava, o le tala lea a Håkon Reiersen, tagata suʻesuʻe i le eleele. Matou te iloa lenei mea ona o le matauina i le taimi o suʻesuʻega i le 1880s, ae ona o le tele o mea taua na maua - e pei o lenei mama auro ma se seti mataʻina o taʻaloga e faia i tioata ma amber. © Annette Øvrelid / Falemataaga o Archaeology, Iunivesite o Stavanger | Faʻaoga Lelei

“O le mauga o Storhaug e na o le pau lea o le tuugamau Viking Age mai Nouei lea na matou maua ai se mama auro. E le na o se tasi na tanumia iinei,” o le tala lea a Reiersen.