Vaai faalemafaufau i le mauaina o se alāvai faalilolilo o loo natia i lalo o se tasi o nofoaga sili ona anamua ma le lilo o mea anamua i le lalolagi. Ia, o le mea tonu lena na tupu i le aai Mekisiko o Teotihuacán. O le mauaina o tunnels faalilolilo na aumaia ai le fiafia fou ma le faʻafefe i le saite mataʻina.
O Teotihuacán o se tasi o aai pito sili ona taua a'o le'i-Columbian Mesoamerican, na amata mai i le 400 TLM. Faatasi ai ma ona pyramid maualuluga, ata lavelave, ma mea faʻapitoa tulaga ese, ua leva ona puʻeina e Teotihuacán mafaufauga o tusitala faʻasolopito ma tagata faimalaga tutusa. Ona sosoo ai lea ma le mauaina o auala faalilolilo, na faʻalolotoina ai le faʻailoga o le saite. O a la mealilo e ono iai i nei alāvai? O ai na fausia, ma aiseā na natia ai mo se taimi umi? I totonu o lenei tusiga, o le a tatou suʻesuʻeina le matagofie o le mauaina o auala faalilolilo i Teotihuacán ma mea lilo o loʻo taoto i totonu.
Le aai anamua o Teotihuacán
O le aai anamua o Teotihuacán, na taʻua o le “nofoaga o atua” i le gagana anamua o le Nahuatl, sa avea muamua ma nofoaga autu o se emepaea. E tusa ma le 200,000 tagata e manatu na nonofo ai iina i le va o le 100 ma le 700 TA, seʻia oʻo ina faʻafefeteina e ona tagata nonofo ai. O le aai na tumau pea le atoatoa, ae e tele mea e le o iloa e uiga i ona tagata, pe na faapefea ona olaola iina ma o ai sa i le nofoa o le pule. E lē o iloa foʻi pe na tuufaasolo mai le pule i se aiga po o le pule o se alii sili.
Ona o le mafiafia o le susu ma le palapala i totonu o le eria, e tau leai ni su'ega na taumafai i le nofoaga. Na faia faapea e tagata Sepania i le senituri lona 17, ae e leʻi iai se agaʻigaʻi i luma i le senituri lona 20.
Ala lilo i lalo o le eleele na maua i Teotihuacán
Na maua e tagata suʻesuʻe ni auala tetele se tolu i Teotihuacán, tasi i lalo o le Pyramid of the Sun, tasi i lalo o le Pyramid of the Moon, ma le tasi i lalo ole Feathered Serpent Pyramid (Quetzacoátl Temple); o le mea mulimuli e matua manaia lava:
Tunnels i lalo ole Pyramid of the Sun
I le 1959, o Rene Millon e suʻesuʻe suʻesuʻe ma lana 'au suʻesuʻe o nisi o vaega muamua o tagata suʻesuʻe e suʻesuʻe le alavai i lalo ifo o le Pyramid of the Sun - o le pyramid aupito tele i Mesoamerica. E ui o nisi o nei tunnels na faia ina ua maeʻa le pa'ū o Teotihuacan ma Aztecs, na iu lava ina fesoʻotaʻi i tunnels ma ana na faia i vaitaimi o nei tagata.
O suʻesuʻega na taʻitaʻia e Millon na faʻaalia ai o le tele o alalaupapa autu na tapunia, ma pe o se faʻamoemoega pe leai e faʻatatau i le faʻamatalaina. O alāvai i lalo ifo o le pyramid na aoina mai ai fasi ipu omea, tafu, ma isi mea na faia ma le toto'a mai isi aganuu na fa'aalia ai fa'amaoniga i isi nofoaga i Teotihuacán.
O Millon ma lana 'au na iu lava ina faai'u mai a latou sailiga ma taumafaiga eliina e faapea o le pyramid na fausia pea i luga o ni vaitaimi eseese e tagata i Teotihuacán, pe na fausia atoa le pyramid i se vaitaimi e tasi ma lona faavae ma le ana. tuueseese i se vaitaimi muamua atu. O le vaeluaga o taimi e mafua ona o aganuu eseese o loʻo i ai le faʻaaliga faʻaalia i mea taua o loʻo maua i totonu o alalaupapa i lalo ole pyramid.
I le 1971, na maua ai e le tagata suʻesuʻe i mea anamua o Ernesto Taboada se mea e ulu atu ai i se lua e fitu mita le loloto i lalo o le faasitepu autu o le Pyramid of the Sun. O ana ma alavai i lalo ifo o le pyramid na suʻesuʻeina e le tele o tagata suʻesuʻe i tala faʻasolopito o loʻo latou faʻamaonia uma o nei ana e paʻia ia i latou i Teotihuacan i le auala lava e tasi e taua ai ana faʻasalalauga i Mesoamerica.
O faʻamatalaga eseese e faʻasino atu i manatu eseese o faʻamatalaga mo le mafuaʻaga na fausia ai le Pyramid of the Sun ma le uiga moni o le ana i lalo e tusa ai ma tagata Teotihuacán ma aganuu. O nisi e talitonu o le alavai sa faaaoga mo sauniga faalelotu, ae o isi e talitonu o se auala e sosola ese ai mo taitai o le aai.
Potu lilo ma alavai i lalo ole Pyramid of the Moon
Sa su'esu'e e le au su'esu'e i mea anamua mai le National Institute of Anthropology and History (INAH) ma le National Autonomous University of Mexico le vaega o le Plaza o le Moon ma le Pyramid of the Moon - o le pyramid lona lua-tele i Mesoamerica - ia Iuni 2017.
Ua latou faʻamaonia nei o loʻo i ai foi se potu e valu mita (26 ft.) i lalo ifo o le Pyramid of the Moon. E i ai le lautele o le 15 mita (49 ft.), e fesoʻotaʻi i le alavai e agai atu i le itu i saute o le Plaza o le Moon, ma atonu e iai foi se faitotoa i sisifo i totonu o le potu. O nei su'esu'ega ua fa'aalia ai o tagata o Teotihuacan na mulimulita'i i le ala lava lea e tasi i a latou maafaamanatu tetele.
Alafua i lalo o le Pyramid Feathered Serpent Pyramid (Malumalu Quetzacoátl)
O le tagata su'esu'e o mea anamua o Sergio Gomez, o le sa galue i le faasaoina o le Malumalu o Quetzalcoatl - o le lona tolu-tele pito i luga o le pyramid i Mesoamerica - i le 2003, na sau i luga o le alavai ma Julie Gazzola ina ua mavae se timuga mamafa tele, aso umi. E toeitiiti atoa le tolu futu le lautele o le goto na matala i le pito i lalo o le malumalu Feathered Serpent ma ina ua suesueina i se moliuila ma se maea na maua ai o se mea na faia e le tagata. I le pito i lalo o le au sa i ai se alavai na poloka i itu uma e lua e ni maa tetele.
O ata muamua na eliina na pu'eina e se tama'i robot e pulea mamao, e ui lava o mea na maua faatasi ma mea moni na toe maua e tutusa lava le manaia!
E silia ma le 75,000 mea taulima na maua a o suʻesuʻeina lenei alāvai e tau atu i potu faalilolilo i lalo o le eleele, e aofia ai mea e pei o se matapulepule laupapa o loʻo faʻapipiʻiina i le iasepi ma le quartz, nifo o le korokotaila greenstone, se pusa o apaʻau pipi, ma le faitau selau o uʻamea uamea. O nei polo fa'alilolilo e eseese le lapopo'a mai le tusa ma le 1.5 "i le 5" ma sa faia i le 'ele'ele ma ufiufi i se jarosite samasama na fausia mai le fa'ama'iina o le pyrite. O nei polo semanu e susulu e pei o le auro ina ua faia. O le faʻaogaina ma le uiga o nei polo auro laiti e le o iloa atoatoa.
I le pito o le alavai, na maua ai se potu e fai ma sui o le lalolagi. O lenei potu i lalo ifo o le ogatotonu o le pyramid o loʻo i ai se laufanua laʻititi ma vaitaele o le mercury vai e fai ma sui o vaituloto. O puipui ma le taualuga na teuteuina i pauta minerale eseese (hematite, pyrite, ma magnetite) e maua ai le aafiaga mataʻina o le tu i lalo o fetu i le po.
O le malumalu o Quetzalcoatl o se nofoaga mo tagata tafafao maimoa ma ua mafatia i le faʻavavevaveina o le faʻaleagaina mai le feoaiga faifaipea. O lo'o fa'aauau pea taumafaiga fa'asao ina ia mautinoa lona puipuiga. O le alāvai o loʻo i lalo o loʻo i lalo o le eliina ma atonu o le mafuaaga lea e leʻi faʻatagaina ai tagata asiasi. O le tele o mea na maua na maua i le 2017 i se faʻaaliga tele i le De Young Museum i San Fransisco, Kalefonia.
Upu mulimuli
O le i ai o auala faalilolilo i totonu o le loto o le aai anamua o Teotihuacán ua leva ona avea o se mealilo. E leai se tasi na te iloa tonu pe na fa'apefea ona fausia nei alāvai, pe aisea fo'i na fau ai pe fa'apefea ona fa'aaogaina. E foliga mai na faaaogā e patele ia alavai e faimalaga faalilolilo ai i le va o malumalu tetele, ae e leʻi maua lava se faamaoniga e lagolagoina ai lea faamatalaga.
Ua fai mai nei le au suʻesuʻe i mea e suʻesuʻe i le eleele e faapea, o alāvai o se sauniga ma se nofoaga masani. E ui lava e leai se faʻamaoniga na faʻaaogaina e ositaulaga o Teotihuacan mo le faʻamoemoe lava e tasi e pei o ositaulaga o Chichen Itza i Mekisiko, o le faʻatusa e tutusa. E manatu fo'i ia tunnel o tu'ugamau o tagata anamua. Mo se faʻataʻitaʻiga, na maua e tagata suʻesuʻe i le eleele ni ulupoo, ponaivi, ma meafaigaluega i totonu o le alāvai lea e foliga mai na faʻaaogaina e patele o Teotihuacan.
I se isi faaupuga, o loʻo manaʻomia pea le tele o suʻesuʻega suʻesuʻega i lenei nofoaga anamua e faʻaalia ai nisi faʻamatalaga mataʻina e uiga i nei alalaupapa lilo ma lo latou faʻamoemoe moni.
