O Arīḥā, lea e lauiloa o Ieriko, o loʻo i le Faletupe i Sisifo o Palesitina ma e talitonuina o se tasi lea o nuʻu tuai i le lalolagi, na amata mai i le 9000 TLM. O suʻesuʻega faʻasolopito ua faʻamatalaina lona talafaasolopito umi.
O le taulaga e taua tele le tala fa'asolopito, aua o lo'o tu'uina mai ai fa'amaoniga o le ulua'i fa'avaeina o fale mautu ma le suiga i le malo. O toega a Mesolithic tulimanu mai le 9000 BC ma a latou fanau na nonofo ai iina mo se vaitaimi umi na iloa. E tusa o le 8000 TLM, na fausia ai e tagata o loʻo nofoia se pa maʻa tele i tafatafa o le nofoaga, lea na faʻamalosia e se olo maʻa tele.
O lenei nofoaga sa nofo ai le tusa ma le 2,000-3,000 tagata, lea e lagolagoina le faʻaogaina o le upu "taulaga". O le vaitau lea na molimauina ai le suiga mai le faiga o le tuliga manu i le nofoia atoatoa. E le gata i lea, na maua ai ituaiga o saito ma karite ua totoina, o lona uiga o le atinaʻeina o faʻatoʻaga. E foliga mai na fausia le vai mo le tele o avanoa mo faatoaga. O le uluaʻi aganuu Neolithic a Palesitina o se atinaʻe autochthonous.
Pe tusa o le 7000 TLM, na suitulaga ai tagata na nofoia Ieriko e se vaega lona lua, ma aumaia se aganuu e leʻi amataina le fai ipu ae o loʻo iai pea i le vaitaimi o Neolithic. O lenei laasaga lona lua o Neolithic na muta ile 6000 BC ma mo le isi 1000 tausaga, e tau leai se faʻamaoniga o galuega.
I se taimi pe tusa o le 5000 TLM, na amata ona faʻaalia i Ieriko faatosinaga mai le itu i mātū, lea na faʻatūina ai le tele o nuʻu ma faʻaaogaina ipu omea. O tagata muamua na nonofo i Ieriko o ē na faaaogā ipu omea, o ni tagata anamua pe a faatusatusa atu i ē na muamua atu iā i latou, sa nonofo i faleoo magoto ma atonu o ni tagata fai lafumanu. I le isi 2000 tausaga na sosoo ai, sa la'ititi le galuega ma atonu sa fa'asolo.
I le amataga o le meleniuma lona 4 T.L.M., na vaaia ai e Ieriko, faapea ma isi vaega uma o Palesitina, le toe faafoʻisia mai o aganuu i le taulaga. Sa toe fausia pea ona puipui. Ae ui i lea, pe tusa o le 2300 TLM, na tupu ai se faʻalavelave i le taulaga ona o le taunuu mai o tagata Amorī. Pe tusa o le 1900 TLM, na suia ai i latou e sa Kananā. O faʻamaoniga o latou fale ma meaafale o loʻo maua i tuugamau e maua ai se malamalamaaga i la latou aganuu. O le aganuu lava lea e tasi na fetaiaʻi ma tagata Isaraelu ina ua latou osofaʻia Kanana ma mulimuli ane taliaina.
O Isaraelu, na taitaia e Iosua, na ta’uta’ua le osofa’ia o Ieriko ina ua latou sopoia le Vaitafe o Ioritana (Iosua 6). Ina ua uma ona faatafunaina, e tusa ai ma le tala a le Tusi Paia, na lafoaia seia oo ina nofo ai Hieli le Peteli iina i le senituri lona 9 TLM (1 Tupu 16:34). E lē gata i lea, o loo taʻua foʻi Ieriko i isi vaega o le Tusi Paia. Sa faaalu e Herota le Sili ona tau malulu i Ieriko ma maliu ai iina i le 4 T.L.M.
O suʻesuʻega i le 1950-51 na faaalia ai se fasa telē i luga o le Wadi Al-Qilṭ, e foliga mai o se vaega o le maota o Herota, lea e faaalia ai lona migao mo Roma. Na maua foʻi isi toega o fausaga mataʻina i lenā vaipanoa, lea na mulimuli ane avea ma totonugalemu o Ieriko o Roma ma le Feagaiga Fou, pe tusa o le tasi le maila (1.6 km) i saute o le aai anamua. O le Crusader Jericho sa tu pe tusa o le maila i sasae o le nofoaga o le Feagaiga Tuai, lea na faatuina ai le taulaga i ona po nei.
O lenei tusiga e tusia muamua saunia e Kathleen Mary Kenyon, o le sa avea ma Pule o le St. Hugh's College, Iunivesite o Oxford mai le 1962 i le 1973, faapea foi ma le Faatonu o le British School of Archeology i Ierusalema mai le 1951 i le 1966. O ia o le tusitala o le tele o galuega, e pei o Archeology i le Nuu Paia ma Eliina Ieriko.
