U Sudu di Turinu: Alcune cose interessanti chì duvete sapè

Sicondu a legenda, u sudariu hè statu purtatu segretamente da Ghjudea in l'annu 30 o 33 d.C., è era allughjatu in Edessa, Turchia è Custantinopuli (u nome per Istanbul prima chì l'Ottumani piglianu) per seculi. Dopu chì i crociati saccheghjanu Custantinopuli in l'annu 1204 d.C., a tela hè stata cuntrabandata in a salvezza in Atene, in Grecia, induve si firmò finu à u 1225 d.

Dapoi ch'e era un zitellu è vistu un episodiu di Misteri non risolti nantu à a storia è l'enigma di u Sudu di Turinu, aghju interessatu à a reliquia di a Chiesa di 14 per 9 piedi. Dopu tuttu, noi gentili persone ùn tendenu micca à mette assai fede in cose cusì.

U Sudu di Turinu: Alcune cose interessanti chì duvete sapè 1
Duranti u Medievu, u sudariu era qualchì volta riferitu cum'è a Corona di Spine o u Pappu Santu. Ci sò altri nomi aduprati da i fideli, cum'è u Santu Sindone, o Santa Sindone in Italia. © Gris.org

Quandu Ghjesù Cristu, u Figliolu di Diu, hà tornatu à a vita dopu a morte, hà datu à i so seguitori assai più segni sicuri chì era sempre vivu. Un'altra versione dice chì Ghjesù hà datu parechji segni cunvincenti chì era vivu (NIV) cum'è s'è i discìpuli avianu bisognu di più prova chì Ghjesù era vivu cà u fattu chì ellu era davanti à elli cù e mani inchiodate è una ferita in u so fiancu. .

A storia di u Sudario

U Sudu di Turinu: Alcune cose interessanti chì duvete sapè 2
L'imaghjini in piena lunghezza di a Sindone di Turinu prima di a risturazione di u 2002. © Wikipedia

Silas Gray è Rowen Radcliffe contanu a storia di l'Image di Edessa o Mandylion in u libru. Hè vera. Eusebius s'arricorda chì assai tempu fà, u rè d'Edessa avia scrittu à Ghjesù è li dumandò di visità. L'invitu era più persunale, è era assai malatu cù una malatia chì ùn pudia esse guarita. Sapia ancu chì Ghjesù avia fattu parechji miraculi à u sudu di u so regnu in Ghjudea è Galilea. Allora vulia esse una parte di questu.

A storia dice chì Ghjesù hà dettu micca, ma hà prumessu à u rè chì mandava unu di i so discìpuli per guariscelu quandu era finitu cù u so travagliu nantu à a terra. A ghjente chì seguitanu à Ghjesù hà mandatu à Jude Thaddeus, chì avia aiutatu assai persone à migliurà in Edessa. Hà purtatu ancu qualcosa assai speciale: una tela di lino cù una figura di una bella persona.

I tanti volti di Ghjesù

U Sudu di Turinu: Alcune cose interessanti chì duvete sapè 3
U Sudu di Turinu: foto muderna di a faccia, pusitiva (a manca), è l'imaghjina trasfurmata digitalmente (a diritta). © Wikipedia

Un fattu ntirissanti di a storia di u Shroud hè chì prima chì l'imaghjini diventenu cunnisciuti in u VI seculu, l'icone o l'imaghjini di u "Salvatore" parevanu assai diffirenti. Ghjesù ùn avia micca barba in ritratti fatti prima di u VI seculu. I so capelli eranu cortu, è avia una faccia di zitellu, quasi cum'è un anghjulu. L'icone cambiò dopu à u sestu seculu quandu u ritrattu hè diventatu più cunnisciutu.

In issi ritratti religiosi, Ghjesù hà una barba longa, capelli longi partiti à mezu à mezu, è una faccia chì s'assumiglia stranamente à a faccia nantu à u Sudu. Questu mostra cumu u Sudario hà affettatu i primi tempi di u Cristianesimu attraversu e storie. Ma ancu a storia di cumu hà cuminciatu in Edessa, cum'è cuntata da Eusebiu, unu di i più famosi stòrici di a Chiesa primitiva.

L'imaghjini hè di un omu chì hè crucifissu

A marca debbuli di u linu hè da un corpu mortu chì hè diventatu rigidu. In realità, a stampa hè di una persona chì hè crucifissa. Duranti unu di i tempi più impurtanti in l'anni 1970, quandu u Shroud hè statu dissecatu è pruvatu, parechji patologi criminali sò ghjunti à sta cunclusione.

U sangue hè veru

Unu di i patologi, u duttore Vignon, hà dettu chì l'imaghjina era cusì precisa chì pudete dì a diffarenza trà u serum è a massa cellulare in parechji di i spots di sangue. Questu hè u più impurtante di u sangue seccu. Questu significa chì ci hè sangue umanu veru è seccu in u tissu.

A Bibbia dice chì l'omu hè statu mutilatu

I stessi patologi anu vistu gonfiore intornu à l'ochji, una risposta normale à i contusioni causati da esse colpi. U Novu Testamentu dice chì Ghjesù hè statu battu bè prima ch'ellu hè statu messu nantu à a croce. U rigor mortis hè ancu chjaru perchè u pettu è i pedi sò più grande di u solitu. Quessi sò segni classici di una vera crucifixion. Allora, l'omu in quella tela funerale hà avutu u so corpu tagliatu in a listessa manera chì u Novu Testamentu affirma chì Ghjesù di Nazareth hè statu battutu, battutu è uccisu da esse inchiodata à una croce.

L'imaghjini deve esse megliu

A cosa più eccitante di u Shroud hè chì ùn mostra micca una maghjina pusitiva. Sta tecnulugia ùn era ancu cumpresa finu à chì a camera hè stata inventata in l'anni 1800, chì disproves l'idea chì u Shroud hè solu una falsità medievale chì hè stata macchiata o dipinta. Pigliò mille anni per a ghjente per capiscenu e cose cum'è l'imaghjini negativi, chì nisun pittore medievale puderia avè pittatu.

L'imagine pusitiva dà infurmazione nantu à u passatu

L'imaghjini pusitivi da l'imaghjini negativi nantu à u Sudariu mostra in dettaglio parechji marcatori cronologichi chì liganu à i racconti di l'Evangelu di a morte di Ghjesù. Pudete vede induve un flagrum rumanu vi culpisce nantu à i vostri braccia, gammi è spalle. A corona di spine facia tagli in giru à a testa.

A so spalla pare fora di locu, prubabilmente perchè portava u so fasciu di passaghju quandu hè cascatu. I scientisti chì anu guardatu u Sudariu dicenu chì tutte queste ferite sò state fatte mentre era ancora vivu. Dopu ci hè a ferita in u pettu è i marchi di unghji nantu à i polsi è i pedi. Tuttu chistu s'accorda cù ciò chì i Vangeli dicenu di ciò chì a ghjente hà vistu è intesu.

Ùn ci hè nunda cum'è in u pianeta

Cù tutte e so caratteristiche faciale, capelli è ferite, l'omu hà un aspettu unicu. Ùn ci hè nunda cum'è in ogni locu in u mondu. Inspiegabile. Siccomu nisuna macchia nantu à u linu mostra segni di descomposizione, sapemu chì a pelle chì era in u Sudu hà lasciatu prima prima di u prucessu di descomposizione, cum'è l'Evangeli dicenu chì Ghjesù hà risuscitatu da i morti ghjustu u terzu ghjornu.

Riflette e pratiche tradiziunali di sepultura

À l'epica, i custumi di sepultura ebraica dicianu chì l'omu duverebbe esse pusatu in un sudario di linu chì pareva una vela. Ma ùn hè micca lavatu cum'è parte di u rituali, cum'è Ghjesù ùn hà micca fattu, perchè era contru à e regule di a Pasqua è di u sàbatu.

Parole finali

U Sudu di Turinu hè unu di i manufatti archeologichi più famosi in u mondu è unu di i più impurtanti per a fede cristiana. U sudariu hè statu u sughjettu di investigazioni storichi è dui studii scientifichi maiò in l'ultimi decennii. Hè ancu l'ughjettu di venerazione è di credenza da parechji cristiani è altre denominazioni.

Sia u Vaticanu è a Chjesa di Ghjesù Cristu di i Santi di l'Ultimi Ghjorni (LDS) crede chì u sudariu hè autenticu. Ma a Chjesa Cattòlica hà registratu ufficialmente a so esistenza solu in l'annu 1353 dC, quandu si prisenta in una piccula chjesa in Lirey, in Francia. Seculi dopu, in l'anni 1980, a datazione di u radiocarbonu, chì misura a rata à a quale i diversi isotopi di l'atomi di carbonu si decadenu, suggerenu chì u sudario hè statu fattu trà AD 1260 è AD 1390, dà credibilità à l'idea chì era un falsu elaboratu creatu in u Medievu.

Per d 'altra banda, a nova analisi di DNA ùn esclude micca a nuzione chì a longa striscia di linu hè una falsificazione medievale o chì hè u veru sudario di sepultura di Ghjesù Cristu.