Nimrud Lens: L'Assiri anu inventatu i telescopi 3,000 anni fà ?

Sicondu alcuni studiosi, l'antichi populu di l'Assiria hà sviluppatu una lente unica per focalizà a luce da l'uggetti distanti.

I telescopi, in u sensu mudernu di a parolla, sò stati prima inventati è impiegati per scopi astronomichi da u famosu matematicu è astronomu Olandese, Galelio. Ùn hà micca solu inventatu u telescopiu, ma era ancu u primu à applicà in l'astronomia. E ancu s'è certi dichjaranu chì altre persone puderanu avè invintatu telescopi prima, sapemu chì ùn ci hè micca evidenza di questu. Ma hè vera ?

Nimrud Lenti
U Nimrud lens hè un pezzu di cristallu di roccia di 3,000 anni, scupertu da Sir John Layard in u 1850 à u palazzu assiru di Ni.mrud, in l'Iraq mudernu. © Wikipedia

I telescopi sò stati forse inventati è usati in parechje civilisazioni antiche assai prima di Galileu, ma ùn sò micca assai usati. A lente Layard, cunnisciuta ancu com'è Nimrud lens - un cristallu di roccia di 3000 anni scupertu in u palazzu assiru di Nimrud in Iraq - puderia esse una prova perfetta di questu.

A lente di Nimrud hè pocu ovale è hè stata prubabilmente macinata nantu à una rota lapidaria. A so lunghezza focale hè di circa 12 centimetri è u so puntu focale hè di circa 11 centimetri (4.5 in) da u latu pianu, equivalenti à una lente 3X.

Nimrud Lenti
Intarsiatu ovale in cristalli di roccia: sgrossatu è lucidatu, cù un pianu è una faccia ligeramente cunvessa. Hè stata cunsiderata cum'è una lente otticu, ma avissi avutu pocu o nimu usu praticu. © U Museu Britannicu

L'Assiriani prubabilmente l'utilizanu cum'è una lente d'ingrandimentu, un vetru ardente per accende u focu cuncentrandu a luce di u sole, o cum'è intarsia decorativa. Dodici cavità sò stati creati nantu à a superficia di a lente durante a macinazione, è avianu cuntenutu un fluidu intrappulatu, assai prubabilmente naptha o un altru fluidu intrappulatu in u cristallu crudu.

Ancu s'è certi scientisti crèdenu chì l'antichi Assiriani anu utilizatu u nimrud lens cum'è parte di un telescopiu, per spiegà a so cunniscenza sofisticata di l'astronumia, a maiò parte di l'altri scentifichi sustene chì a qualità ottica di a lente ùn pare micca adatta per vede pianeti distanti.

A crede chì u nimrud lens era una lente telescopica nascenu da u fattu chì l'antichi Assiriani vistu Saturnu cum'è un diu circundatu da un anellu di serpenti, a so interpretazione di l'anelli di Saturnu cum'è vistu à traversu un telescopiu di bassa qualità.

In u 1980, un gruppu di archeologi di l'Università di Chicago hà scupertu u Nimrud lente mentre scavava u palazzu di Nimrud, una antica cità assira in Iraq. Anu trovu a lenti intarrata trà altri pezzi di vetru rottu d'aspettu simili, chì s'assumigliava à l'esmalte da un oggettu disintegratu, forsi legnu o avorio.

U telescopiu hè in mostra in u Case 9 di a Galleria Mesopotamiana Inferiore in a Sala 55 di u Museu Britannicu. NimruL'esistenza di d lens prova una cosa di sicuru: Galileu ùn hà micca inventatu u primu telescopiu.

Una seconda lente, forse datata à u Vu seculu aC, hè stata scuperta in una grotta sacra nantu à u Monti Ida in Creta. Era di qualità più altu è più putente ch'è u Nimrud lente.

Pompei, una cità antica vicinu à Napuli, l'Italia, fù intarratu da l'eruzione di u Vesuviu in l'annu 79 d.C. Pliniu è Seneca, antichi scrittori rumani, descrizanu una lente utilizata da un incisore in Pompei. Per dì, pudete truvà una quantità di indizi è evidenza chì suggerenu, i telescopi sò stati inventati è usati in parechje civiltà antiche assai prima di Galelio.

L'Assiriani sò stati cunquistati da l'Imperu Persicu in u VI seculu aC, dopu avè aduttatu a cultura è e pratiche persiane. Si crede chì u populu assiru hè statu u primu à studià l'astronumia in modu sistematicu in u VII seculu aC. Adupranu a so cunniscenza di a geometria, l'aritmetica è l'astrologia - cumminata cù una passione per l'osservazione - per custruisce una di e più grandi civilisazioni chì anu mai esistitu.

Per quessa, arnesi cum'è Nimrud lens puderia esse usatu da l'antichi Assiriani per osservà e stelle è arregistrà l'infurmazioni nantu à elli - un primu esempiu di ciò chì puderia esse cunsideratu scienza piuttostu cà solu superstition o magia.

Sicondu certi studiosi, l'antichi populu di l'Assiria hà sviluppatu una lente unica per fucalizza a luce da l'uggetti distanti in modu chì pareva abbastanza grande per vede chjaramente. U risultatu hè statu un dispositivu otticu cunnisciutu cum'è "doppiu uva astronomica" o cum'è a sapemu oghje: u primu telescopiu di u mondu.