L'esorcisimu di Anna Ecklund: a storia più terrificante d'America di pussessu demonicu da l'anni 1920

À a fine di l'anni 1920, a nutizia di e intense sessione d'esorcisimu effettuate nantu à una casalinga pesantemente demonica s'era diffusa cum'è u focu in i Stati Uniti.

L'esorcisimu di Anna Ecklund: a storia più terrificante d'America di pussessu demonicu da l'anni 1920 1
Un'illustrazione di l'esorcisimu realizatu nantu à una persona detenuta da i dimoni © L'Esorcisimu

Durante l'esorcisimu, a donna pussiduta sibilava cum'è un misgiu è urlava "cum'è un pacchettu di bestie salvatiche, lascendusi subbitu liberà". Fluttò in aria è sbarcò sopra à u quadru di a porta. U prete rispunsevule hà avutu attacchi fisichi chì u lascianu "tremà cum'è una foglia chì vultuleghja in un vortice". Quandu l'acqua santa li hà toccu a pelle, hè brusgiata. U so visu si torciava, i so ochji è e so labbre gonfiavanu à proporzioni tamanti, è u so stomacu si facia duru. Hà vomitatu vinti à trenta volte à ghjornu. Hà cuminciatu à parlà è capisce e lingue latine, ebraica, italiana è polacca. Ma, chì hè veramente accadutu chì hà purtatu à questi eventi?

Anna Ecklund: A donna pussiduta da i dimonii

Anna Ecklund, chì u so veru nome puderia esse Emma Schmidt, hè nata u 23 di marzu di u 1882. Trà aostu è u dicembre di u 1928, sò state effettuate intense sessioni d'esorcisimu nant'à u so corpu detenutu da i dimonii.

Anna hè cresciuta in Marathon, Wisconsin è i so genitori eranu immigrati tedeschi. U babbu di Ecklund, Ghjacobbu, avia una reputazione d'alcolicu è di donna. Era ancu contru à a Chjesa cattolica. Ma, perchè a mamma di Ecklund era cattolica, Ecklund hè cresciutu in a chjesa.

L'attacchi demonichi

À l'età di quattordici anni, Anna hà cuminciatu à mustrà cumpurtamenti strani. Si ammalava assai ogni volta chì entrava in una chjesa. Hà participatu à intensi atti sessuali. Hà sviluppatu ancu una mentalità maligna versu i preti è hà vomitatu dopu à piglià a cumunione.

Anna hè diventata assai viulente quandu si cunfronta cù oggetti sacri è santi. Cusì, Ecklund hà smessu di frequentà a chjesa. Hè cascata in una prufonda depressione è hè diventata sola. Si crede chì a zia d'Anna, Mina, era a fonte di i so attacchi. Mina era cunnisciuta cum'è una strega è avia ancu una relazione cù u babbu d'Anna.

U primu esorcisimu di Anna Ecklund

Babbu Theophilus Riesiner diventa u primu esorcistu di l'America, cù un articulu di 1936 Time chì u chjama un "esorcistu putente è misticu di i dimònii".
Babbu Theophilus Riesiner diventa u primu esorcistu di l'America, cù un articulu di 1936 Time chì u chjama un "esorcistu putente è misticu di i dimònii". © Image Courtesy: U Museu Occultu

A famiglia Ecklund hà cercatu aiutu da a chjesa lucale. Quì, Anna hè stata messa sottu à a cura di Babbu Teofilu Riesinger, spertu in l'esorcisimu. Babbu Riesinger hà rimarcatu cumu Anna hà reagitu cun viulenza à l'uggetti religiosi, à l'acqua santa, à e preghere è à i riti in latinu.

Per cunfirmà se Anna ùn falsificava micca l'attacchi, Babbu Riesinger a spruzza cù falsa acqua santa. Anna ùn hà micca riagitu. U 18 di ghjugnu di u 1912, quandu Anna avia trenta anni, Babbu Riesinger li hà fattu un esorcisimu. Ritorna à u so autore normale è era libera da pussessi demonichi.

Più tardi, trè sessioni di esorcisimu sò state effettuate nantu à Anna Ecklund

Durante l'anni successivi, Anna hà dichjaratu ch'ella hè stata turmentata da u spiritu mortu di u babbu è di a zia. In u 1928, Anna hà cercatu di novu l'aiutu di Babbu Riesinger. Ma sta volta, Babbu Riesinger vulia fà l'esurtazione in secretu.

Dunque, Babbu Riesinger hà cercatu l'aiutu di un parrinu di San Ghjiseppu, Babbu Joseph Steiger. Babbu Steiger hà accettatu di fà l'esorcisimu in a so parochja, St Joseph's Parish, in Earling, Iowa, chì era più privata è appartata.

U 17 d'Agostu 1928, Anna hè stata purtata in pieve. A prima sessione di l'esorcisimu hà principiatu u ghjornu dopu. À l'esorcisimu, ci era u babbu Riesinger è u babbu Steiger, un coppiu di suore è una serva di casa.

Durante l'esorcisimu, Anna si scartò da u lettu, fluttuò in l'aria è sbarcò sopra a porta di a stanza. Anna hà ancu cuminciatu à urlà assai forte cum'è una bestia salvatica.

Durante e trè sessioni di l'esorcisimu, Anna Ecklund hà defecatu è vomitatu massicciamente, urlò, sibilò cum'è un gattu, è hà subitu distorsioni fisiche. A so pelle sfrisgiava è brusgiava quandu l'acqua santa a toccava. Quandu Babbu Riesinger hà dumandatu di sapè quale a pussidia, li anu dettu "assai". U dimòniu pretendia di esse Beelzebub, Judas Iscariot, u babbu d'Anna, è a zia d'Anna, Mina.

Iscariottu era quì per guidà Anna à suicidassi. U babbu d'Anna hà cercatu vendetta perchè Anna avia rifiutatu una relazione sessuale cun ellu quandu era vivu. È, Mina hà dichjaratu ch'ella avia messu una maledizione annantu à Anna cù l'aiutu di u babbu d'Anna.

Durante l'esorcisimu, Babbu Steiger hà dichjaratu chì u dimòniu u minacciava di ritirà l'autorizazione per l'esorcisimu. Qualchi ghjorni dopu a rivendicazione, Babbu Steiger hà lampatu a so vittura in a ringhiera di u ponte. Ma, hè riesciutu à sorte di a vittura in vita.

A libertà di Anna Eclund è a vita dopu

L'ultima sessione di l'esorcisimu durò finu à u 23 di dicembre. À a fine, Anna hà dettu: «Beelzebub, Ghjuda, Ghjacobbu, Mina, Infernu! Infernu! Infernu !. Lodatu sia Ghjesù Cristu ". E dopu i dimònii a liberanu.

Anna Ecklund hà ricurdatu di avè visioni di orribili battaglie trà spiriti durante l'esorcisimu. Dopu à e trè sessione, era assai debule è assai malnutrita. Anna hà continuatu à fà una vita tranquilla. Più tardi hè morta à l'età di cinquanta nove anni u 23 di lugliu di u 1941.

Parole finali

Dapoi u principiu di a so vita, Anna Ecklund ùn hà vistu chè i peghju visi intornu à ella, a fase finale di a quale finì cù l'ultime trè sessioni di l'esorcisimu realizatu nantu à ella. Ùn sapete micca veramente ciò chì li hè accaduta, forse era psiculugicamente malata o forse era veramente pusseduta da demoni diabolichi. Qualunque sia stata, se vedemu a so vita assai da vicinu, pudemu capisce chì era u mumentu quandu a vita d'Anna hà avutu un climax per normalizà tuttu in a so vita. Hà passatu l'ultimi anni di a so vita felice cum'è l'altri populi cumuni chì eranu veramente necessarii, è questu hè a parte migliore di a so storia di vita.