Misteru di l'isula di Pasqua: L'origine di u populu Rapa Nui

L'Isula di Pasqua in u sudeste di l'Oceanu Pacificu, in Cile, hè una di e terre più isolate in u mondu. Durante seculi, l'isula hà evolutu isolatu cù a so cumunità unica cunnisciuta popularmente cum'è u populu Rapa Nui. È per ragioni scunnisciute, anu cuminciatu à intagliare statue giganti di roccia vulcanica.

Misteru di l'isula di Pasqua: L'origine di u populu Rapa Nui 1
U populu Rapa Nui hà scalcinatu a petra vulcanica, sculpendu Moai, statue monolitiche custruite per onurà i so antenati. Anu spustatu i blocchi di petra mammut - in media 13 piedi di altezza è 14 tunnellate - in diverse strutture cerimoniali intornu à l'isula, un fattu chì richiede parechji ghjorni è parechji omi.

Queste statue massicce, cunnisciute cum'è Moai, sò una di e più stupende reliquie antiche mai scuperte. A scienza mette assai teurie nantu à u misteru di l'Isula di Pasqua, ma tutte ste teurie si cuntradiscenu, è a verità hè sempre scunnisciuta.

L'Origine Di Rapa Nui

L'archeologi muderni credenu chì a prima è l'unica ghjente di l'isula eranu un gruppu separatu di i Polinesiani, chì una volta sò stati introdutti quì, è chì dopu ùn avianu micca cuntattu cù a so patria. Finu à quellu ghjornu fatidicu di u 1722 quandu, a dumenica di Pasqua, l'Olandese Jacob Roggeveen hà scupertu l'isula. Hè statu u primu europeu à scopre st’enigmatica isula. Questa scuperta storica hà suscitatu dopu un dibattitu accanitu nantu à l'urigine di u Rapa Nui.

Jacob Roggeveen è u so equipaggiu anu stimatu chì ci eranu 2,000 à 3,000 abitanti in l'isula. Apparentemente, l'esploratori anu segnalatu di menu in menu abitanti à misura chì l'anni passavanu, finu à a fine, a populazione hè diminuita à menu di 100 in pochi decennii. Avà, hè stimatu chì a pupulazione di l'isula era intornu à 12,000 à u so piccu.

Nuddu pò accunsentì nantu à una ragione cunclusiva nant'à ciò chì hà causatu a calata subita di l'abitanti di l'isula o di a so sucietà. Hè prubabile chì l'isula ùn possi sustene abbastanza risorse per una populazione cusì numerosa, chì hà purtatu à a guerra tribale. L'abitanti avarianu pussutu ancu morre di fame, cum'è ne testimunianu i resti d'ossi di topu cottu truvati in l'isula.

Da l'altra parte, alcuni studiosi affirmanu chì a superpupulazione di surci hà causatu a deforestazione in l'isula manghjendu tutte e sementi. Inoltre, e persone chì taglianu l'arburi è li brusgianu acceleranu u prucessu. Di conseguenza, tutti sò passati per a mancanza di risorse, chì hà purtatu à a caduta di i topi è eventualmente di l'umani.

I ricercatori anu segnalatu una populazione mista di l'isula, è ci eranu persone di pelle scura, è ancu e persone cù a pelle chjara. Certi avianu ancu i capelli rossi è una carnatura abbronzata. Questu ùn hè micca interamente ligatu à a versione polinesiana di l'urigine di a pupulazione lucale, malgradu e prove di longa data chì sustenenu a migrazione da altre isule di l'Oceanu Pacificu.

Si pensa chì a ghjente Rapa Nui hà viaghjatu versu l'isula à mezu à u Pacificu di u Sud aduprendu canoe in legno intornu à u 800 CE - ancu se un'altra teoria suggerisce intornu à u 1200 CE. Dunque l'archeologhi discute sempre a teoria di u famosu archeologu è espluratore Thor Heyerdahl.

In e so note, Heyerdahl dice di l'Isulani, chì eranu divisi in parechje classi. L'isulani di a pelle chjara eranu longhi drive in i lobuli di l'arechja. I so corpi eranu assai tatuati, è aduravanu e statue giganti Moai, eseguendu a cerimonia davanti ad elli. Ci hè una pussibilità chì un populu di pelle fiera campessi una volta à mezu à i Polinesiani in un'isula cusì luntana?

Alcuni ricercatori credenu chì l'Isula di Pasqua hè stata stabilita in fasi di duie culture diverse. Una cultura era di a Polinesia, l'altra di u Sudamerica, forse di u Perù, duve ci sò state ancu trovate e mummie di persone antiche cù i capelli rossi.

U misteru di l'Isula di Pasqua ùn finisce micca quì, ci sò tante cose insolite legate à sta terra storica isolata. Rongorongo è Rapamycin sò fascinanti dui di elli.

Rongorongo - An Scripts Undeciphered

Misteru di l'isula di Pasqua: L'origine di u populu Rapa Nui 2
Latu b di rongorongo Tablet R, o Atua-Mata-Riri, una di e 26 compresse rongorongo.

Quandu i missiunarii ghjunsenu in l'Isula di Pasqua in l'anni 1860, anu trovu tavule di legnu sculpite cù simboli. Anu dumandatu à l'indigeni di Rapa Nui ciò chì significavanu e scrizzioni, è li anu dettu chì nimu ùn sapia più, postu chì i Peruviani avianu tombu tutti i maghi. U Rapa Nui aduprava e pasticche cum'è legna da ardere o mulinelli da pesca, è à a fine di u seculu, eranu guasi tutti andati. Rongorongo hè scrittu in direzzioni alterne; avete lettu una linea da manca à diritta, poi girate a tavuletta di 180 gradi è leghjite a linea successiva.

Ci sò stati numerosi tentativi di decifrà u script rongorongo di l'Isula di Pasqua dapoi a so scuperta à a fine di u XIX seculu. Cum'è cù a maiò parte di i scritti micca decifrati, parechje di e pruposte sò state fantastiche. In più di una parte di una tavuletta chì hè stata dimustrata per trattà un calendariu lunare, nisunu di i testi hè capitu, è ancu u calendariu ùn pò micca esse in realtà lettu. Ùn si sà se rongorongo raprisenta direttamente a lingua Rapa Nui o micca.

I sperti in una categuria di a tavuletta ùn anu pussutu leghje altre tavulette, suggerendu o chì rongorongo ùn hè micca un sistema unificatu, o chì hè proto-scrittura chì impone à u lettore di cunnosce dighjà u testu.

Rapamicina: Una Chjave per l'Immortalità

Misteru di l'isula di Pasqua: L'origine di u populu Rapa Nui 3
© MRU

A misteriosa batteria di l'Isula di Pasqua puderia esse a chjave per l'immortalità. Rapamycin, o ancu cunnisciutu cum'è Sirolimus, hè una droga uriginale truvata in i batteri di l'Isula di Pasqua. Alcuni scienziati dicenu chì puderia fermà u prucessu di invecchiamento è esse a chjave per l'immortalità. Pò allungà a vita di i topi vechji da 9 à 14 per centu, è aumenta ancu a longevità in e mosche è in u levitu. Ancu se ricerche recenti mostranu chjaramente chì a Rapamicina pussede un potenziale cumpostu anti-invecchiamento, ùn hè micca senza rischi è l'esperti ùn sò micca sicuri di ciò chì u risultatu è l'effetti secondari serianu per l'usu à longu andà.

cunchiusioni

I scentifichi ùn anu mai pussutu truvà una risposta cunclusiva à quandu i Polinesi anu culunizatu l'isula è perchè a civiltà hè cascata cusì prestu. In fattu, perchè anu risicatu di navigà in mare apertu, perchè anu dedicatu a so vita à sculpisce i Moai fora di tufu - una cennere vulcanica compattata. Sia una spezia invasiva di roditori sia l'omu hà devastatu l'ambiente, l'Isula di Pasqua ferma un racontu di prudenza per u mondu.